Mercedes arata ca nu toate E-urile sunt daunatoare

Lansarea noii Clase E de la Mercedes a fost primul eveniment de genul asta la care am fost prezent, si tre’ sa spun ca m-am simtit foarte bine. Ce s-a intamplat mai exact? Pai, pe scurt, vineri dimineata am plecat din Bucuresti vreo 20 de masini (Clasa E toate, bineinteles), am luat-o pe Valea Oltului, ne-am oprit pentru o noapte la Sibiu, iar sambata dimineata am pornit spre Brasov, unde, dupa ce-am mancat, ne-am indreptat inapoi spre Bucuresti.

In astea doua zile am fost cu 3 masini, un 3 litri pe motorina, unul tot de 3 litri, dar pe benzina si un 2.2 litri motorina (din pacate, erau si doua E500 cu cate 388 de caluti, dar s-au trezit altii mai devreme si nu le-am mai prins). De condus, le-am condus doar pe ultimele doua si nu cred ca-i greu de ghicit care mi-a placut mai mult. Cel de 3 litri pe benzina, pe langa faptul ca reactioneaza cam cum te-ai astepta sa reactioneze un motor de aproape 250 de cai, are si un sunet demential, mai ales in depasiri cand apesi pedala pana la fund si intra si kickdownul, cand chiar nu mai ai nevoie de alta muzica. Chiar fascinant. Si o alta chestie care mi-a placut foarte mult a fost suportul lateral activ (nu am retinut exact cum se cheama in cartea tehnica) la scaune. Ce face chestia asta? Pai, atunci cand schimbi directia de mers (fie ca schimbi banda mai agresiv, fie ca iei o curba), “bratele” scaunului se strang astfel incat minunatul tau spate sa nu se miste. Foarte tare! Iar pe 220, pe care l-am condus ultimul, chiar i-am simtit lipsa. Si apropo de 220, nu stiu daca e din cauza ca l-am condus dupa 350-ul pe benzina, dar mi s-a parut putin cam lenes pentru o masina de calibrul asta (iar masina, pe alocuri plictisitoare). In fine, cam atat deocamdata despre masina, mai multe o sa scriu in review-ul pentru rpmgo si varu’ in reviewul lui.

Cat despre calatorie, cum ziceam, a fost foarte fun. Am mers in masina cu varu’ si cu Micul Presedinte si bineinteles ca nu ne-am plictisit deloc. Poate doar Razvan se mai plictisea din cand in cand, cand ne mai uita Dumnezeu (pe mine si pe varu’) vorbind de-ale noastre. Desi cred ca a fost ok si i-au priit, mai ales ca se afla la inceput de bloggerit si era curios sa afle multe. La Sibiu am avut parte de o cazare de nota 10 (sau ma rog, de 5 stele, ca sa fiu in tema) la Palace Resort. Am avut si niste vouchere pentru Spa, dar n-am prea avut timp sa trecem pe-acolo (duty called, iar seara am coborat la restaurantul hotelului unde-am bagat la ghiozdan si am socializat cu lumea de-acolo).

O singura problema am avut-o la hotel, si-anume formatia care-a cantat seara, la cina. Iar chestia asta am observat-o in toate localurile cu formatie live. De ce naiba e muzica data atat de tare? Adica, ok, muzica live, e faina, e interesanta, dar cand tre’ sa tipi din totii rarunchii ca sa te-auda cel de langa tine, parca nu e ok. Mai ales intr-un restaurant, unde se presupune ca lumea nu vine la concert, ci ca sa manance/discute. Si-acum sunt ragusit dupa vineri seara. Si apropo de mancare, hai sa va zic si pe unde-am oprit sa mancam: vineri am oprit la Class parca, un restaurant din Brezoi, de pe Valea Oltului, care nu prea ne-a dat pe spate, singurul avantaj fiind ca, dupa restaurant, am gasit o zona frumusica de facut cateva poze (galeria) si cred ca aici mi-au iesit cele mai misto poze de interior de cand pozez masini (nu c-as fi vreo mare scula de fotograf, dar astea chiar imi plac). Iar sambata am mancat la Prato, prin Piata Sfatului din Brasov, care-a fost foarte misto si-l recomand (nu am idee care sunt preturile, dar nu cred ca-i foarte ieftin).

Pe drumul dintre Brasov si Bucuresti am scapat de Bobby (care-a ramas la Geek Meet in Brasov) si de Razvan (care-a venit cu Oana de la Mercedes) si, in sfarsit, am avut o companie placuta, adica pe Suzana de la Millenium. Foarte interesant de observat a fost reactia celor din jur la vederea noastra. Adica, ce parere ati avea voi de unu’ mai bronzat (dac-asa m-a facut mama!), la volanul unui Mercedes nou nout (n-avea nici un indiciu ca ar fi masina de drive test) cu o tipa frumoasa in dreapta. Exact! A fost foarte fun de imaginat cam ce reactii si ce apelative primim de la cei din jur. Asta apropo de prejudecatile existente in Romania si cat pot dauna ele unui brand gen Mercedes (”nu-mi iau de-ala ca au toti tiganii!”). Pe langa asta, asa cum zice si Razvan in postul lui, drumul n-a fost lipsit de peripetii, dar pana la urma astea sunt sarea si piperul oricarei deplasari. Ma rog, s-ar putea sa ma mai fi si prins vreo doua radare pe drum, dar asta e, vedem peste cateva luni, sper sa nu primesc vreun telefon de la cei de la Mercedes, asa cum am primit de la Subaru, care m-au fericit destul de recent cu o amenda primita asta vara, cand am condus Foresterul.

Oricum, ideea e ca am avut un inceput de weekend frumos, iar evenimentul Mercedes a fost foarte fun si sper ca nu i-am speriat prea tare si ne vor mai chema si data viitoare :)